Dictionar
ab irato
"Din manie". Locutiune latina ce exprima ideea ca un act a fost incheiat sub imperiul maniei.
abandon
Decizia de a renunta la un bun sau la un drept, de regula, de proprietate, luata in anumite conditii prevazute de lege; a parasi pe cineva, lasandu-l fara sprijin sau ajutor.
abandonul de copii
Parasirea sau alungarea din locuinta a minorului de catre cei indreptatiti la cresterea, educarea si intretinerea acestuia. Abandonul de copii este reglementat de Legea nr. 47/1993, cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii (vezi si Legea nr. 61/1990, art. 2 lit. "s"). Potrivit legii, copilul aflat in ingrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire, legal constituite sau incredintat in conditiile legii unei persoane fizice, poate fi declarat prin hotarare judecatoreasca, abandonat, ca urmare a faptului ca parintii s-au dezinteresat de el, in mod vadit, o perioada mai mare de sase luni. Abandonul de copii se pronunta daca sunt indeplinite conditiile: copilul sa se afle in ingrijirea unei terte persoane; parintii sa dovedeasca dezinteres vadit o perioada de peste sase luni; sa existe o hotarare de declarare a abandonului. Redarea exercitiului drepturilor parintesti in cazul abandonului de copii se poate dispune de instanta de judecata daca au incetat imprejurarile care au condus la declararea abandonului. Redarea poate avea loc (si este chiar in interesul copilului) daca acesta nu a fost legal adoptat.
abandonul de familie
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra familiei, asezate in cap. I, t. IX, art. 305, Cod penal, partea speciala si consta in savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere a uneia dintre urmatoarele fapte: parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale; neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege; neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca. Obiectul juridic special al infractiunii consta in relatiile sociale privitoare la familie care impun indeplinirea obligatiilor de ajutor material si moral unei persoane aflate la nevoie si este indreptatita legal la aceasta. Subiectul activ al infractiunii este calificat, el neputand fi decat o persoana care are obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana. Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se consuma in momentul in care actiunea-inactiunea a fost dusa pana la capat si s-a produs urmarea imediata.
abatere judiciara
Prevazuta in cap. VII, t. V, art. 198, Cod de procedura penala, partea generala, consta in diverse incalcari savarsite in cursul procesului penal, cum ar fi: neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal; neindeplinirea sau indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere; lipsa nejustificata a martorului, expertului sau interpretului legal citat; tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite; neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiilor de prezentare, la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori a inscrisurilor cerute de acestea, precum si neindeplinirea acelorasi obligatii de catre conducatorul unitatii sau de cel insarcinat cu aducerea la neindeplinire a acestei obligatii; nerespectarea obligatiei de pastrare a obiectelor ridicate cu prilejul efectuarii perchezitiei domiciliare sau a celor restuite persoanei careia ii apartin, care trebuie sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei; neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia; nerespectarea de catre oricare dintre partile si persoanele care asista la sedinta de judecata a masurilor luate de presedintele completului de judecata. Abaterea judiciara se sanctioneaza cu amenda prevazuta de lege de catre organul de urmarire penala, prin ordonanta si de instanta de judecata, prin incheiere.
abdicare
Renuntare la tron, la demnitati suverane. Abandon.
abilita
A recunoaste unei persoane, in urma unui examen, o anumita calificare (ex. calitatea de docent etc).
abitatie
Drept real asupra bunului altuia, ce consta in folosinta unei case de locuit ce apartine unei terte persoane.
aboli
A anula, a desfiinta (o institutie), a abroga (o lege).
abolire
A desfiinta, printr-un act al puterii de stat, unele institutii, unele stari sau a anula unele acte normative (ex. abolirea sclaviei, abolirea monarhiei, abolirea pedepsei cu moartea in Romania in anul 1990).
abonament
Contract cu executare succesiva, prin care o parte (abonatul) isi asigura prin plata primirea periodica a unor bunuri sau prestarea periodica a unor servicii.
aborda
A manevra o nava spre a o lipi de alta. A ciocni o nava de un chei, dig sau o alta nava. A lupta contra unui vas, bord la bord.
abroga
A anula, a suprima o lege sau o alta dispozitie legala. Ea are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte (abrogarea totala sau partiala) a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara. Abrogarea poate fi expresa, cand actul nou o pronunta direct sau tacita (implicita), cand dispozitiile din actul anterior devin incompatibile cu cele din actul nou.
abrogare
Anularea unei legi, decret, cutuma etc. care astfel inceteaza de a mai fi aplicabile.
abrogatoriu
Ceea ce are drept consecinta abrogarea.
absenta
Termen ce desemneaza o stare de fapt datorita careia existenta unei persoane este incerta. In tehnica juridica conceptul de absenta are o semnificatie speciala: aici ea se refera la situatia aceluia care lipseste de la domiciliu o perioada mai indelungata de timp fara a exista informatii cu pivire la locul unde se afla sau daca se mai afla in viata, astfel incat nu exista dovezi nici ca traieste si nici ca a murit. De esenta a. este incertitudinea cu privire la persoana disparuta. Institutia a. a fost reglementata in Codul civil roman (Cartea I, Titlul IV, cap. l) dar a fost abrogata implicit prin Legea nr. 173/1941 si apoi in mod expres prin Decretul nr. 339/1948, fiind inlocuita in reglementarea legala actualmente in vigoare cu institutia disparitiei si a mortii prezumate.
absenta nejustificata
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, asezate in sectiunea I, cap. I, t. X, art. 331, Cod penal, partea speciala si consta in absenta nejustificata de la unitate sau serviciu, care a depasit 24 ore dar nu mai mult de 3 zile, a militarului in termen sau concentrat, pana la gradul de sergent inclusiv.
absenteism
Sistem de exploatare agricola in care un arendas exploateaza proprietatea unei persoane care traieste departe de mosia sa. Absenteism parlamentar - practica folosita de unii deputati in scopul de votare a unei legi.
absolut
Cu efecte generale. Drept absolut - drept opozabil tuturor.
absolutism
Regim politic propriu monarhiei absolute, caracterizat prin concentrarea intregii puteri in mainile monarhului. Regimul absolutist, in forma monarhiei absolute feudale a aparut la inceputul descompunerii feudalismului in Anglia, Spania, Franta (sfarsitul sec. al XV-lea), iar in Rusia in a doua jumatate a secolului al XVII-lea.
absolvi
A scuti de pedeapsa.
absolvire
Constatare judiciara a impunitatii faptelor aduse in instanta.
absolvire de raspundere civila
V. exonerare de raspundere civila.
absorbtie
Mod de reorganizare a persoanelor juridice ce consta in fuzionarea unor intreprinderi in folosul unora din acestea.
abtinerea (autorecuzarea)
Institutia prin care persoana incompatibila se abtine sa participe in procesul penal, daca se afla intr-una din cazurile de incompatibilitate prevazute de lege; reglementata in t. II, cap. II, sectiunea I, art. 46 si urm. Codul de procedura penala, partea generala.
abuz
Depasire a legalitatii, fapta ilegala, abuzul de drept, exercitarea unui drept impotriva scopului social-economic, legii sau regulilor de convietuire sociala (ex. de a pagubi pe altul, de a-i face sicane).
abuz de autoritate
Actul functionarului ce-si depaseste competenta.
abuz de drept
Fapta ilicita constand in exercitarea drepturilor subiective intr-un mod contrar scopului lor social economic, legii sau regulilor de convietuire sociala. Cazurile cele mai caracteristice de a.d. sunt: exercitarea unui drept subiectiv exclusiv in scopul de a pagubi pe altul, de a face sicane altuia si de a obtine foloase ilicite.
abuzul de incredere
Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului (avutului personal sau particular si public), asezate in t. III, art. 213, Cod penal, partea speciala si consta in insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restitui.
abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, prevazute in cap. I, t. VI, art. 246, Codul penal, partea speciala si consta in fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane.
abuzul in serviciu contra intereselor publice
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, asezate in cap. I, t. VI, art. 248, Cod penal, partea speciala si consta in fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si, prin aceasta, cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori unei unitati publice, institutii publice, institutii sau altei persoane juridice de interes public sau o paguba patrimoniului acesteia.
abuzul in serviciu in forma calificata
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere activitatii organizatiilor de stat, organizatiilor publice sau altor activitati reglementate de lege prevazute in cap. I, t. VI, art. 248, Cod penal, partea speciala si consta in faptele de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi si abuzul in serviciu contra intereselor publice care au avut consecinte deosebit de grave.
abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi
Face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, prevazute in cap. I, t. VI, art. 247, Cod penal, partea speciala si consta in ingradirea de catre un functionar public, a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetatean, ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie.
accept
Angajamentul pe care trasul si-l ia intr-o polita (trata) de a plati beneficiarului la scadenta suma prevazuta in polita.
acceptant
Termen prin care in limbajul juridic se desemneaza persoana care accepta neconditionat oferta de contractare ce i-a fost adresata de catre o alta persoana.
acceptant pentru onoare
Tert care intervine pentru garantarea onorarii unei cambii in suferinta, acceptand acea cambie in locul trasului ce a refuzat acceptarea ei.
acceptare
Manifestare a vointei de a dobandi un drept, de a primi oferta de incheiere a unui contract sau de a primi o succesiune (acceptarea succesiunii). Actiunea de acceptare, primire, consimtire.
acceptarea succesiunii
Act juridic unilateral prin care un mostenitor avand vocatie succesorala sau cu titlu universal isi exprima vointa de a primi la care este indreptatit, consolidandu-si drepturile succesorale dabandita odate cu deschiderea acestuia. Necesitatea a.s.este generata de faptul ca desi transmisiunea succesorala opereaza chiar din momentul deschidrii succesiunii pentru aceasta nefiind nevoie de nici o manifestare de vointa din partea succesibilului, totusi acesta nu este obligat sa o primeasca, avand dreptul sa opteze fie pentru a.s. fie pentru renuntarea la succesiune situatie in care drepturile respective se desfiinteaza retroactiv. Pentru a fi valabila a.s. trebuie facuta in termenul legal de optiune succesorala si in una din cele doua modalitati prevazuta de lege. Modalitatea de acceptare aleasa trebuie sa vizeze intreaga succesiune, nefiind valabila nici acceptarea numai a unei parti a acesteia si renuntarea la alta parte si nici acceptarea unei alte parti a mostenirii pur si simplu, iar a celeilalte parti sub beneficiu de inventar. Acceptarea succesiunii, nu este ceruta in cazul legatarilor cu titlu particular, care neavand vocatie succesorala universala, nu au calitatea de mostenitori propriu-zisi.
accesiune
Mod de dobandire a drepturilor reale constand in incorporarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important si in virtutea careia, daca cele doua lucruri au apartinut unor proprietari diferiti, proprietarul lucrului mai important dobandeste dreptul de proprietate si asupra lucrului mai putin important incorporat; in anumite conditii, proprietarul lucrului incorporat este indreptatit sa primeasca o despagubire.
accesoriu
Drept, cerere etc. secundare fata de alte drepturi sau cereri, dar legate de acestea prin reguli de fond sau forme comune.
accesorium sequitur principale
Adagiu latin ce exprima ideea ca bunul sau contractul accesoriu urmeaza soarta juridica a bunului sau contractului principal.
accident
Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva. Accident de munca, vatamarea sanatatii sau moartea unui angajat, provocate prin actiunea, de regula neprevazuta, a unei cauze exterioare victimei in cadrul procesului de munca sau in legatura cu el (de exemplu accidentele survenite in timpul deplasarii de la domiciliu la locul de munca si invers) - a se vedea infractiunile cu privire la protectia muncii.
accidentul de cale ferata
Concept explicat de legea penala in cap. III, t. VI, art. 277, Cod penal, partea speciala, consta in distrugerea sau degradarea importanta adusa materialului rulant de cale ferata sau altor instalatii feroviare in cursul circulatiei sau al manevrei mijloacelor de transport ale cailor ferate.
accipiens
Persoana care primeste prestatia ce formeaza obiectul unei obligatii. acciz Impozit indirect perceput asupra bunurilor de consum. Taxa vamala de bariera si de consumatie.
achiesare
A incuviinta, a fi de acord, a recunoaste un act, un drept, o hotarare. In cadrul procesului civil, achiesarea este manifestarea in forma procesuala a consimtamantului paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului sau a partii care a pierdut procesul in fata primei instante, de a renunta la calea de atac a recursului. Achiesarea face parte din actele procesuale de dispozitie ale partilor alaturi de renuntare (desistare) si tranzactia judiciara pentru stingerea procesului civil. Aceste acte de dispozitie trebuie facute de parte personal sau prin mandatar cu procura speciala.
achitare
A declara nevinovat pe cineva printr-o hotarare judecatoreasca, reglementata in sectiunea I, cap. II, t. I, art. 11, Cod de procedura penala, partea generala, instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand dupa caz, condamnarea, achitarea (necondamnarea) sau incetarea procesului penal.
achitarea amenzii
Plata pedepsei amenzii prevazute de hotararea de condamnare, reglementata in sectiunea I, cap. II, t. III, art. 425, Cod de procedura penala, partea speciala. Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata, in termen de trei luni de la ramanerea definitiva a hotararii. Plata amenzii poate fi integrala sau esalonata pe termen de doi ani, in rate lunare, la cererea celui interesat. Punerea in executare a amenzii se face la instanta de executare.
achizitie
Forma contractuala avand ca obiect cumpararea de produse sau servicii.
acolit
Complice la o infractiune.
acont (avans)
Suma de lei platita ca garantie in contul pretului, de una dintre partile contractante celeilalte, inainte ca aceasta sa fi trecut la executarea obligatiei sale. Codul civil (art. 1297 si urm.) utilizeaza expresia de "arvuna" care, in caz de nerealizare a contractul din vina uneia dintre parti, este pierduta de catre aceasta sau se restituie indoit, daca cel in culpa este vanzatorul.
acoperire
Fond ce asigura posibilitatea de a face fata unei obligatii, unor plati. Stoc de aur sau de alte valori in temeiul carora banca de emisiune asigura convertibilitatea bancnotelor.
acoperirea dobanzilor
Indicator care arata de cate ori profitul brut al unui comerciant este mai mare dacat suma dobanzilor datorate pentru obligatiunile emise.
acord
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic. Uneori acordul, pentru a fi valabil, se da in fata unui functionar sau, in fata notarului public (ex. contractul de vanzare-cumparare a unui imobil).
acord comercial
Forma frecventa pe care o imbraca tratatele internationale, este o conventie prin care, de regula, doua state isi reglementeaza relatiile privind exportul, importul, tranzitul si depozitarea marfurilor, taxele vamale, sistemul de plata, garantii reciproce etc. De obicei, se incheie la nivel guvernamental si poate fi pe termen scurt sau pe termen lung.
acord de rascumparare deschis
Contract incheiat intre banca creditoare si bancile comerciale sau de investitii in cadrul careia este reglementata tranzactia in mod permanent a titlurilor de proprietate a statului.Acordul se reanoieste zilnic in mod automat,reglandu-se oferte inventar si a dobanzilor.
acord de vointa
Consimtamant de mare concordanta a vointei juridice a doua sau mai multe persoane cu privire la incheierea actului juridic.